luni, 9 noiembrie 2015

Cum a spulberat vantul toata toamna din livezi

 e 6 dimineata. Ce bine ca nu e mai devreme! Mereu cand ma trezesc ma tem  sa nu fie ora 3, sau mai grav, 1.30. prinsesem obiceiul sa ma trezesc la orele astea ca si cum ar fi sunat ceasul, bine ca am scapat de el. Totusi, de cel de a ma trezi la 6.04 sau 6.06 nu scap. Chiar daca aseara m-am culcat la 1 dupa niste discutii pe un subiect chiar interesant, tot a sunat la ora asta ceasul din capatana mea. Oricum, vad ca are bun simt si ma mai lasa dupa ora 6 fix cateva minute

M-am trezit, banuiesc, din cauza vantului care s-a pornit sa bata cu o furie fantastica.  Cine a fost la Casuta Verde stie sau isi poate imagina cum e aici cand sufla vantul.
Nu stiu daca pe lumina voi mai gasi vreun fruct sau vreo frunza in copaci. Imi fac griji pentru punga cu ciupercile-antibiotic, am lasat-o agatata de un par si tot acolo sunt si macesele adunate.  Daca nu mai gasesc nici un pic de praf in baloanele alea de ciuperci......nu-mi ramane decat sa-mi doresc sa nu am nici o buba timp de un an. Ceea ce n-ar fi rau deloc.

Asadar.....nu cred ca m-am trezit din cauza cainilor....Uca are niste probleme periodice si cu tot tratamentul dat inca mai emana feromoni. Racneau niste dihanii prin curte, Uca latra nervos/iritat, Pintea grohaie iar ieri schiopata de un picior iar Thor  e un puiandru care inca nu prea isi da seama ce se intampla si vad ca mai degraba, cand salta hormonii in el, o incaiera copilareste pe Uca decat sa-i dea afara din curte pe nepoftiti.

Nu cred ca m-am trezit  nici din cauza crampelor din matze. (peristaltism intestinal se numeste).  M-am fortat aseara  sa mananc ceva doar ca sa nu mai patesc ca si ieri, si desi am avut azi crampe vad ca acum s-au rezolvat.
Bate vantul incat mi-a deschis usa camerei.
zdrangane ferestrele, aud tabla pe casa veche iar dudul de deasupra casutei, desi  l-a coafat tata cat si cum a putut sa nu cada peste casa la vreo vijelie, urla si danseaza ca un tzunami.
 e un concert ... destul de impresionant.  Doar pisica s-a strecurat in casa, a mancat ceva si acum doarme in sacul cu puf incolacita ca un mucenic, cu labutele peste ochi.
Valurile astea furioase de vant imi amintesc de cum am privit marea ultima data pe anul trecut. Era septembrie si eram sus pe faleza de la 2 Mai.  Spectacolul te coplesea. Am vrut sa ma duc in apa.....dupa ce privisem o ora un cormoran cum inota. Nu de valuri ma temeam, cu valurile e simplu. Ci cu vraja lor. Am stiut ca nu voi mai putea iesi. AM vazut odata marea in ianuarie, pe furtuna, dupa ce inghetase. Valuri imense de cosistenta unui shake se izbeau de stavilopozi. Era o nebunie, mii de pescarusi se repezeau sa prinda pestii ametitii oferiti de mare. Unii zburau cu niste enormitati in cioc dar altii ramaneau prinsi in acea gheata semitopita devenind ei hrana vietatilor marine.
Ascult acum vantul asta si ma intreb cum ar fi fost daca ma prindea pe Moldoveanu, undeimi bagasem in cap sa ajung.

Niciun comentariu:

A apărut o eroare în acest obiect gadget