marți, 22 aprilie 2008

Vulcanii Noroiosi











Capidava, cetatea de pe malul Dunarii





Am vizitat cetatea pe o vreme urata, inorata, si-un vant care te spulbera.

La aproape 20 de km. în aval de Cernavodă, Dunărea face o mare cotitură, mărginită pe dreapta de pereţii verticali ai unor faleze de calcar, iar spre stânga de malul jos şi împădurit ca o perie al Bălţii Ialomiţei, luându-o mai întâi spre nord-est, apoi spre nord ca să se mai întoarcă încă o dată spre nord-vest. O dată făcut acest uriaş ocol, în care fluviul a ros adânc din faleza de calcar a malului Dobrogean, albia se îngustează drastic şi ştim că, de asemenea fundul fluviului se înalţă, aşa încât vara, când apa scade de căldură, vapoarele nu mai pot trece. În fundul marii cotituri stă pitit, într-un soi de găvan, satul actual Capidava, care şi-a luat numele recent de la cetatea romană ale cărei ruine îl străjuiesc de pe un pinten stâncos situat la SSE de sat . De acolo, de lângă cetate, apusurile de soare, când astrul moare în apele Dunării, moarându-i undele în toate nuanţele curcubeului, se văd ca adevărate simfonii de culori şi de lumină.

Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanţei dintre Hârşova şi Cernavodă, şoseaua care leagă localităţile trecând chiar pe lângă zidurile cetăţii. Fortificaţia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m şi înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc şi 2 turnuri intermediare în formă de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului şi o ieşire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul. (informatii de pe http://www.cimec.ro/)

Pescari lipoveni si casele lor













A apărut o eroare în acest obiect gadget