Intre timp.....a plouat ca de Potop, aproape 5 zile.
scriam ieri dimineata:
E a 4-a zi in care ploua fara oprire.
Si deja, fara speranta de oprire!
Incepe sa imi placa. Poate pentru ca
devine halucinant. In curte musteste apa, daca ies pe intuneric, ma
stradui sa o iau pe aleile pavate cu piatra de Topolog, dar pe urma
ajung in iarba. Si merg la intamplare cu cizmele rosii de cauciuc
lipaind prin apa. Aseara am cules cateva nuci si am facut cateva
poze.
Apoi am facut focul si am stat in apa
calda, aproape tremurand.
Ma usturau ochii de la privitul in
calculator.
De cateva zile dorm si eu halucinant de
bine. Dar azinoapte, auzind cum lipaia apa, cazand de pe acoperis in
baltile formate sub fereastra micuta, visele mele si perceptiile au
devenit ciudat de aparte.
Azi am pofta sa scriu. Nu ma simt in
stare sa o iau de la capat cu adunatul animalelor in "Arca lui
Noe". Am deja 7: un ciuf de padure, o capra neagra iarna mancand
zapada, o cucuvea, un ausel, un set de starci cenusii, niste
piciorongi urmati de o trena de limicole, o prigorie.
Nu-i mult.
Aici oamenii se trezesc si pleaca din
noapte la lucru, coborand uneori prin noroaie sau prin zapezi 3 km
pana in sat. Si de acolo mai departe, fiecare in treaba lui. Si copii
la fel merg la scoala.
La pod, peste Topolog, e un sir de
padure. Pe acolo isi fac veacul iarna lupii, apropiindu-se de sat.
Ploua atat de tare incat si Pintea,
batranul, s-a refugiat in casa veche. Nu mai iese ca un bolovan,
rigid, incercand sa dea din coada cand ies eu afara.
Azi am sa ma duc sa ma plimb, pana in
sat, proband bocancii burducanosi de pompier. Si am sa scriu, si am
sa-mi aduc aminte, uitandu-ma prin poze vechi de cativa ani. Mai "in
jos" nu am curaj sa merg.
Nu am sa pot scoate masina din curte.
Si chiar daca as face-o, daca i-ar porni bateria batrana, nu as putea
iesi de pe ulita. Si chiar daca as iesi, pe islaz m-as duce
invartindu-ma pe iarba, caci la vale direct, pe drumul spre biserica
nu pot cobora prin huma imbibata cu apa decat daramand gardurile din
jur. Si hai sa zicem ca as trece si de islaz, dar n-as mai putea
ajunge inapoi.
Imi amintesc ca acum un an si jumatate,
prin mai 2012 a plouat , dar totusi nu ca acum neoprit, zile si zile
in sir. Din acest motiv aici in deal s-a oprit curentul. Veneam de
la servici si stateam in bezna. Au fost cateva zile asa de intuneric.
Nu aveam decat o lanterna careia i s-au terminat bateriile. Cum
adormeam devreme, ma trezeam in toiul noptii. Ieseam afara. Era o
bezna incat n-ai fi putut sa-ti bagi singur degetele in ochi.
Stiti cum poate fi intunericul asta?
Atat de total incat fie ca deschizi fie ca inchizi ochii nu exista
nici o diferenta?
(si-am fost sa ma plimb, si m-am intors ciuciulete, se oprise curentul si nu puteam lucra)
Perele puse pe plita raspandesc un parfum inebunitor.
Postări
Un comentariu:
Foarte fain......
Trimiteți un comentariu